In oceane viata este impartita pe straturi. In partea superioara traiesc vietatile pelagice, in apropierea suprafetei apei. In adancurile oceanelor animalele abisale traiesc in apropierea sau chiar pe platforma oceanica.

Jumatate din lumina este absorbita la o adancime de 5 m, in timp ce la o adancime de 25 m doar 3% din lumina este absorbita. Totalitatea animalelor si plantelor ce traiesc in aceasta zona aproape lipsita de lumina se numeste plancton, care se deplaseaza in functie de curentii oceanici. Plantele sunt minuscule, uneori putand fi observate in lumina soarelui. Acestea isi obtin hrana din lumina solara si mineralele prezente in apa, asemenea plantelor de uscat, prin procesul de fotosinteza. Ca exemple de vietati remarcam crustaceele, viermi, meduze, serpi de mare si larvele diferitelor animale marine.

Prin plancton traiesc si meduzele, animale nevertebrate, care prezinta in jurul gurii mai multe tentacule. Acestea sunt animale rapitoare, ce se hranesc cu pesti mici si plante. Diametrul unei meduze variaza intre 1 cm si 2 m. Cel mai periculos specimen este razboinicul portughez ale carui tentacule pot atinge pana la 30 m lungime, intepatura acestuia fiind daunatoare pentru om.

Pestii care traiesc in oceane se impart in doua categorii. Grupa principala contine peste 20000 de specii diferite de peste vertebrati. Grupa pestilor cartilaginosi contine aproximativ 600 de specii. Principala diviziune este cea formata din pestii abisali si cei ce traiest in straturile superioare. Larvele de peste formeaza o parte din plancton, alaturi de pestii tineri, in timp ce pestii maturi traiesc la adancimi mari. Atat pestii cu schelet osos cat si cei cartilaginosi prezinta falci, spre deosebire de clasa de pesti agnate, reprezentata de 45 de specii diferite, impartite in mrene si tipari, care nu au falci.

In oceane traiesc 7 specii de broaste testoase, cel mai mare specimen de broasca testoasa pieloasa ajungand la o lungime de aproape 2 m. O alta reptila ce isi petrece mare parte a timpului in mari este crocodilul de estuar. Acesta are cuibul facut pe uscat si se intalneste pe coastele Australiei de nord si pe cele ale Asiei de sud. Serpii de mare traiesc in apele tropicale ale Oceanului Indian si a celui Pacific. Femela sarpelui de mare iese din apa doar pentru a-si depunde oualele pe insule stancoase, in timp ce masculii au fost observati inotand pe sub apa peste 8 ore.

Patru categorii de mamifere au reusit sa se adapteze la viata marina. Cele mai mari specii sunt balenele, delfinii si casalotii. Balenele mari, cum ar fi balena albastra, ce cu cocoasa sau balena cenusie, se hranesc inghitand o cantitate uriasa de apa, plina cu creveti si alte vietati, filtrand apa inghitita si arancand-o in aer prin orifciul nazal. O alta grupa de mamifere marine este formata din foci, lei de mare si morse, existand 32 de specii diferite care traiesc in toate marile lumii. Cele mai mari exemplare sunt focile cu trompa, masculii putand sa atinga peste 6 m lungime si peste 3600 kg. A treia categorie consta in lamantini si dugongi, animale vegetariene ce traiesc de-a lungul coastelor si a estuarelor si nu vin niciodata pe uscat. Lamantinii traisc in Oceanul Atlantic, iar dugongii in apele Africii de Est. Cea de-a patra grupa de mamifere este cea a vidrelor marine, inrudite cu vidrele de rau. Acestea traiesc pe coastele Alaskai si se hranesc cu moluste si arici de mare.

Citeste: Viaţa s-a târât afară din oceane cu 300 milioane de ani mai devreme decât decat ne-am inchipui

Advertisment

LĂSAȚI UN MESAJ