Întinderea uriaşă a Universului e de neconceput pentru mintea omenească. Partea vizibilă a Universului se întinde până la 1,6 cvadrili de kilometri, şi nimeni nu ştie cât şi ce este în afara acesteia.

Despre naşterea şi evoluţia Universului s-au elaborat numeroare teorii. Cea mai acceptată dintre acestea este teoria marii explozii (Big Bang), care presupune că Universul a luat naştere într-o explozie uriaşă, acum circa 15 miliarde de ani. Acest eveniment unic a dat naltere nu numai materiei, ci şi energiei, spaţiului şi chiar timpului. Nu are sens să vorbim despre evenimente  sau timpuri dinainte marii explozii: n-a existat nimic „înaintea ei”. Big Bang

Părerea astronomilor este că după explozia uriaşă Universul a fost inimaginabil de fierbinte, şi s-au produs radiaţii puternice. Dupa circa 10 secunde s-au materializat particulele componente ale atomilor – protonii, neutronii şi electronii. Atomii în sine – în principal hidrogenul si heliul – s-au format cu milioane de ani în urma, când a scăzut temperatura şi masa universului a crescut enorm.Big Bag explosion

Radiaţia de fond

Dacă marea explozie s-a produs acum 15 miliarde de ani, Universul ar trebui să aibă temperatura de circa 3k, adică trei grade peste temperatura 0 absolută – exact ceea ce cred astronomii. Prin intermediul radiotelescoapelor s-a recepţionat o radiaţie de fond din orice direcţie, ce corespunde unei temperaturi de 3k. Se presupune că acesta reprezintă efectul întârziat al marii explozii. În Univers, toate corpurile prezintă o puternică atracţie, numită forţă gravitaţională. Această forţă este o caracteristică de bază a fiecărui corp, şi este direct proporţională cu masa lui.

Gravitaţia este forţa care menţine pe orbită corpurile astronomice. Luna stă pe orbită în jurul Pământului în loc să se deplaseze liber în spaţiu. Forţa gravitaţională a Soarelui ţine pe orbită planetele sistemului solar, iar Soarele la rândul lui este ţinut în pozişie fixă faţă de alte stele, cu o forţă de intensitate mult mai mare.Sistemul solar

Soarele este de fapt o stea obişnuită de mărime medie. La fel ca toate stelele, Soarele este o sferă de gaze incadescente. Acest cuptor nuclear gigant emite o cantitate uriaşă de lumină, căldură şi energii de altă natură. Soarele, împreună cu planetele din jurul lui, formează sistemul solar. Restul stelelor par foarte mici faţă de Soare, dar aceasta se datorează faptului că sunt mult mai îndepărtate. Există stele care au diametrul de sute de ori mai mare decât al Soarelui.Soarele

Galaxii şi stele

Astronomii stabilesc poziţia stelelor în funcţie de constelaţii. Constelaţia este un grup de stele, care se poate vedea noaptea într-o anumită zonă a cerului. Ele nu sunt neapărat apropiate între ele.

Galaxiile – adevărate insule de stele – reprezintă grupări de stele de ordin superior. Sistemul solar face parte din galaxia numită „Calea Lactee”. Calea Lactee nu este nici pe departe cea mai mare galaxie, mai degrabă una mijlocie, totuşi întinderea ei este inimaginabil de mare. În astronomie distanţele se măsoară pe baza vitezei luminii (300.000 km/s), care este cea mai mare viteză cunoscută. Unitatea de măsură utilizată de astronomi este anul-lumină, adică distanţa parcursă de lumină într-un an. Acesta este de circa 9,46 mii de miliarde de kilometri. Cea mai apropiată stea este Proxima Centuri. Distanţa ei faţă de sistemul nostru solar este de 4,3 ani-lumină, adică noi o vedem cum era ea acum peste patru ani. Chiar şi lumina Soarelui are nevoie de opt minute şi douăzeci de secunde pentru a ajunge la noi.Constelatii

Calea Lactee arată ca o roată uriaşă cu butuc prominent. Conţine sute de miliarde de stele. Soarele se află la extremitatea ei, la circa 25.000 ani-lumină de centru, şi are nevoie de circa 250 de milioane de ani ca să parcurgă odată orbita în întregime.

Galaxiile se îndepărtează între ele şi totodată de noi, de parcă, de parcă Universul ar fi în extindere. Acest fapt a inspirat teoria marii explozii.Galaxia Calea Lactee

Citeşte: Stelele – tipuri de stele

_____
Sursa: 
Universul
, Arborele Lumii.

Advertisment

LĂSAȚI UN MESAJ