In ciuda incalzirii Pamantului, aproape 20% din suprafata uscatului este inca sub gheata. O parte din terenurile inghetate aflate aproape de suprafata se dezgheata vara, pentru scurt timp, grosimea stratului dezghetat variand intre 1 si 4 mm in functie de regiune. Stratul permanent inghetat se extinde in adancime, putand sa ajunga la mai multe sute de metri. Gheata si stratul permafrost (strat permanent inghetat) acopera Antarctica, patru cincimi din Groenlanda si portiunea de nord din Alaska, Canada si Siberia.

Inghetul ia nastere la suprafata si actioneaza in jos catre stratul de permafrost. Umflarea solului datorita inghetului a dezradacinat atbori si a daramat stalpi. O forma extrema de umflare a terenului formeaza dealuri cu varfurile crapate, numite pingo, care se intalnesc in Canada, Groenlanda si Siberia. Multe dintre aceste dealuri au in varf cratere precum vulcanii.

In partea de nord, regiunile supuse dezghetului se numesc tundra. Aici nu supravietuiesc atbori, dar pe timpul verii se dezvolta mici arbusti, ierburi, muschi si licheni. Iarna vegetatia moare, revenind la viata vara cand temperatura urca pana in 10 grade Celsius. In tundra traiesc putini oameni, insa zona este populata de insecte, mai ales vara, dar si de animalele care traiesc in acest mediu tot timpul anului, cum ar fi vulpile arctice, ursii polari, bizonii. Animalele de vara: caribou, reni si o varietate de pasari, care iarna migreaza spre sud unde pot gasi hrana si adapost.

Aparitia calotelor de gheata in regiunile calde este cauzata de scaderea temperaturii odata cu cresterea altitudinii. Pentru fiecare crestere cu un kilometru temperatura scade cu 5 – 10 grade Celsius. Muntii Kenya si Kilimanjaro din Africa de Est depasesc 5 km inaltime, ceea ce a determinat aparitia ghetarilor, zapezilor permanente si calotelor de gheata. In emisfera sudica calotele de gheata apar in Australia, Noua Guinee, Noua Zeelanda si in Anzii din America de Sud.

Tundrele montane sau alpine nu au aproape deloc zone permafrost. Apa provenita din dezghet gaseste cai de drenare, asa ca solul nu este atat de norios. Plantele intalnite sunt arbustii, muschii si lichenii care vara sunt sursa de hrana pentru caprioare si caprele montane.

Citeste: Locuri arctice – cele mai frumoase locuri reci din lume

Advertisment
DISTRIBUIȚI
Articolul precedentCum s-au format lacurile?
Articolul următorVremea

LĂSAȚI UN MESAJ