Michelangelo Buonarroti (1475-1564), nascut in localitatea Caprese, din Toscana, o provincie italiana, a fost unul dintre cei mai mari artisti renastentisti, remarcandu-se pe mai multe laturi ale artei: pictura, sculpura si arhitectura.

Avea cateva saptamani cand familia sa s-a mutat in Florenta si a fost lasat in grija unei dadace.

Interesul pentru sculptura a aparut chiar din copilarie, caci noii sai parinti faceau parte dintr-o familie de pietrari.

Aptitudinile artistice ale acestuia erau evidente, iar dupa terminarea scolii, a devenit ucenicul lui Domenico Ghiraldaio, un renumit Pictor de fresce din Florenta. Ghiraldaio si-a dat seama repde de talentul lui Michelangelo, in anul 1489 l-a trimis sa studieze sculptura sub indrumarea lui Bertaldo. In scurt timp, talentul lui Michelangelo atrage atentia lui Lorenzo de Medici, conducator al Florentei, la acel moment.

A inceput sa studieze anatomia, impreuna cu Leonardo da Vinci. Drept recompense pentru sculptarea unui crucifix din lemn, destinat preotului, a avut si privilegiul neobisnuit, de a face disectii pe corpuri umane in biserica Santo Spirito.

Florenta si Roma

In 1496 este invitat la Roma, unde isi castiga faima prin celebra sculptura, „Pieta”, fiind considerat cel mai mare sculptor al Italiei.

Se intoarce in Florenta , unde creaza statuia David (1502-1504), inalta de 5 metri, Papa Iulius II, il invita pe Michelangelo la Roma in 1505, unde i-a cerut sa ii realizeze un cavou, cu peste 40 de sculpture, menit sa fie un monument impreionant. Lui Michelangelo i-au trebuit mai mult de 8 luni sa aleaga piatra, iar papa, devenind din ce in ce mai nerabdator, hotaraste sa anuleze lucrarea. Dezamagit, Michelangelo, paraseste Roma, dar a fost invitat repede inapoi, de Iulius. De data asta, papa a cerut o statuie enorma din bronz care sa-l reprezintte. Contrar asteptarilor artistului, de a fi lasat sa terminte cavoul, dupa realizarea statuii din bronz, papa ii cere sa picteze tavanul Capelei Sixtine. Michelangelo refuza, argumentand ca pictura nu era pasiunea sa, insa in urma insistentelor, artistul se lasa convins si incepe munca la celebra capodopera. Constient de marea provocare si responsabilitatea la care era supus, Michelangelo isi concentreaza toate fortele, fiind hotarat sa indeplineasca sarcina primita, fara aproape niciun ajutor. Lucrarea a durat patru ani, din 1508 pana in 1512, fiind executate noua picturi de dimensiuni mari care redau povestea Creatiei, si 200 de personaje de dimensiuni mari. Creaza „Judecata de Apoi” pe peretele altarului Capelei sixtine, intre anii 1534 si 1541.

Viziunea renascentista

Curentul renascentist, plasa corpul uman, in centul universului artistic si toate lucrurile erau masurate si cantarite in finctie de acesta. Fiind un bun artist, cunostea foarte bine anatomia, indragostindu-se de corpul uman in forma sa naturala, fapt ce a dat lucrarilor sale un surplus de valoare. In „Judecata de Apoi” Michelangelo foloseste formele corpului uman pentru a releva emotiile traite de personajele ilustate.

Dinamica picturii, data de miscarile si gesturile imortalizate, sunt o dovada a intelegrii profunde a copului uman, in felul in care acesta functioneaza. Michelangelo a studiat si cunostea pozitia fiecarui os, muschi sau tendon. Nu a repetat o anumita pozitie a corpui in niciuna dintre lucrarile sale, fiind capabil sa memorize toate detaliile.

Arhitectura

Ultimii 30 de ani din viata sa, au fost dedicati arhitecturii, si, de asemenea, s-a facut remarcat, la fel de ca si in sculptura. Cea mai importanta lucrare a sa, a fost finalizarea bisericii Sf. Petru din Roma, ale carei lucrari incepusera inca din 1506. Si aici, a rezfuzat initial sarcina, dar in cele din urma a acceptat si a pornit munca, insa nu a reusit sa finalizeze lucrarea inainte mortii sale, din data de 18 februarie 1564.

Michelangelo va ramane unul dintre cei mai de seama artisti, ai Renasterii, un adevarat artist, ce lasa mostenire, creatii valoroase, generatiilor viitoare.

Citeste: Epoca lui Goethe

Advertisment

LĂSAȚI UN MESAJ