Fondarea Angliei anglo-saxone si crestinarea acesteia

Plecarea legiunilor romane i-a lasat pe britanici dezbinati si usor de cucerit de catre navalitori. Mercenarii, reprezentati in mare parte de invadatorii saxoni si angli au ocupat Briatania si au fondat Anglia anglo-saxona. In plus, Sfantul Patrick a adus crestinismul in Anglia in secolul VI.

Dezbinarea dintre englezi si cele sapte regate

La finele secolului VI majoritatea teritoriilor Angliei anglo-saxone fusese impartita in nu mai putin de sapte regate numite adesea heptarhii care s-ar traduce prin domnia celor sapte. Bretwalda era regele cel mai puternic desi nu avea atat de multa autoritate.

Sfantul Augustin trimis la curtea din Kent

La initiativa Papei Grigore I, un calugar roman, Sf Augustin ajunge la curtea din Kent care reuseste sa ii crestineze si devine arhiepiscopul orasului Canterbury. Dar Northumbria intregeste regatul Kent si devine campion al crestinismului, iar din aceasta cauza un timp indelungat au loc fluctuatii intre averea statului si cea a bisericii.

Sinodul de la Whitby si triumful crestinismului

In cadrul Sinodului de la Whitby, regele Oswy al Northumbriei a decis ca Biserica engleza si cea a celtilor sa nu se unifice, dar la final celtii au recunoscut autoritatea Papei. Astfel crestinismul va triumfa in Anglia iar faima misionarilor si invatatilor englezi a ajuns pana in Europa unde acestia activau.

Conflictul permanent dintre saxoni si celti

Dar in acelasi timp saxonii erau in conflict fie intre ei fie impotriva celtilor. Mercia, situat in centrul regiunii Midlands, cunoaste cea mai mare dezvoltare pe timpul regelui Offa II. Acesta a ramas in istorie pentru un sant care delimiteaza teritoriile ocupate de saxoni si de galezi. Fragmente din santul respectiv constituie pana in zilele noastre delimitarea intre galezi si saxoni. O alta figura istorica importanta a timpului este regele Egbert din secolul al IX-lea care a dezvoltat foarte mult Wessex-ul.

Citeste: Anglia medievala, o istorie impresionanta

Advertisment

LĂSAȚI UN MESAJ